Itinerarii pontice

Harta marii negre cu vecini. Marea Neagră | Itinerarii pontice

Avion doborât în Ucraina Marea Neagră Marea Neagră este o mare semiînchisă din bazinul atlantic, componentă a Mării Mediterane, de care se leagă prin mările Marmara şi Egee şi strâmtorile Bosfor şi Dardanele.

Account Options

Eîntr-o regiune în care platformele stabile străvechi intră în contact cu munţii tineri generaţi de orogeneza alpină. Graniţa stabilită de geografi între cele două continente, pe Caucaz şi Strâmtoarea Bosfor taie această mare în două părţi inegale, cea mai mare parte fiind europeană. Suprafaţa Mării Negre, estimată la Volumul total de apă al mării este apreciat la Lungimea bazinului Mării Negre vest — estîntre ţărmul golfului Burgas din Bulgaria şi gura râului Inguri din Georgia este de 1.

Lăţimea maximă nord — sud cuprinsă între Oceakov Ucraina şi Capul Ereğli Turcia este de km, iar lăţimea minimă pe meridianul extremităţii de sud a Peninsulei Crimeea Capul Saricide km. Adâncimea medie a Mării Negre este de 1. Adâncimea maximă atinge 2. Marea Neagră În cadrul structurii reliefului submarin al Mării Negre se deosebesc patru zone distincte, distribuite relativ neuniform: şelful platoul continentaltaluzul abruptulpiemontul bazinul de adâncime harta marii negre cu vecini câmpia abisală.

În lungul coastelor Turciei, litoralului georgian, sudul şi estul Peninsulei Crimeea, lărgimea acestuia rar depăşeşte 20 km.

Meniu de navigare

În general, adâncimea şelfului este delimitată de izobata de m, dar în sudul Crimeii şi a Mării Azov, panta continentală începe la o adâncime mai mare, de circa m. În zona de nord-vest a şelfului, sunt prezente unele albii relicte, care sunt însă în mare măsură îngropate sub sedimente.

Taluzul continental se desfăşoară între izobatele de — m în partea superioară şi 1. O formaţiune specifică din acest areal este reprezentată de conul de aluviuni al Dunării, ce se extinde pe direcţia nord-vest — sud-est şi traversează câmpia abisală. Profilurile seismice indică faptul că acesta este compus din sedimente transportate de râurile mari din nord-vestul Mării Negre: Nipru, Bug, Nistru şi Dunăre.

Este mai dezvoltată în partea vestică a mării, datorită unei dezvoltări mai accentuate a curenţilor harta marii negre cu vecini turbiditate din această zonă. Ţărmurile Mării Negre sunt puţin dantelate. Pătrunderea uscatului în mare se face, de obicei, pe distanţe scurte, sub formă de capuri. Între acestea, golfurile au deschideri largi, ceea ce le imprimă caracterul de băi şi sunt puţin prielnice adăpostirii vaselor pe furtună Golful Burgas, Golful Varna, Golful Sinop, Golful Samsunsau sunt colmatate la ieşire de curenţii orizontali şi transformate în limane Limanul Nistrului.

Cele mai pronunţate capuri care pătrund spre larg, sunt marcate cu faruri ca repere pentru navigaţie. Pe litoralul vestic se fac remarcate capurile: Midia, Tuzla, Şabla, Caliacra şi Emine, alături de golfurile Burgas şi Varna de la ţărmul bulgar.

În general coastele estice şi sudice sunt înalte, datorită lanţurilor muntoase care înaintează până în zona litorală. Zonele costiere nordice şi nord-vestice se prezintă de obicei ca şesuri mai mult sau mai puţin înalte fragmentate de văicare în unele locuri se termină cu faleze, iar în alte locuri cu cordoane litorale ce despart limanurile de mare. Coastele sud-vestice, mai coborâte în sectorul Rumeliei, se înalţă treptat până în zona Burgasului, datorită apropierii munţilor Balcani.

Capul Caliacra Din cauza proceselor dinamice permanente de transformare a liniei de coastă, datele lungimii acesteia nu sunt constante. În funcţie de dată, autori şi metoda prin care s-a calculat lungimea ţărmurilor, au fost emise valori cuprinse între 4.

articulații de la tawanici rănit articulații dureroase și creste

În anul cercetătorii bulgari de la Institutul de Oceanologie din Varna, utilizând imagini şi măsurători efectuate cu ajutorul sateliţilor au stabilit că harta marii negre cu vecini totală a ţărmurilor Mării Negre este de 4. În nordul ei se găseşte o câmpie joasă, iar către sud Munţii Crimeii 1.

dureri articulare în timpul întinderii dureri migratorii în mușchi și articulații

Roman-Koshcare au o origine geologică foarte veche în raport cu zonele din împrejurimi. Istmul Perekop, o fâşie îngustă de teren cu lăţimea de 5 — 7 km, leagă Crimeea de continent. Crimeea Marea Neagră este foarte săracă în insule. Anastasia ChernomoretsSf. Kiril, Sf. Ioan, Sf. Petru Sozopol şi Sf. Cea mai cunoscută este Insula Şerpilor, care are lungimea de m, lăţimea de m şi înălţimea maximă de 60 m. În partea centrală şi estică nu se găseşte nici o insulă sau vreo ridicatură mai importantă a fundului mării.

Numeroasele harta marii negre cu vecini de apă care se varsă în Marea Neagră au o dispunere radiară şi lungimi variate. Regimul lor hidrologic diferă potrivit regiunilor pe care le străbat. Pe coasta nord-vestică se varsă cele mai multe râuri: Nistrul 1. Un aport important de apă este primit de Marea Neagră de la Don 1. Pe coasta sudică, în Harta marii negre cu vecini, se varsă în mare: râurile Sakarya kmKızılırmak 1. Reţeaua hidrografică drenează o suprafaţă bazinală de 2. Datorită izolării mari a Mării Negre faţă de oceanul mondial, apele continentale influenţează în mare măsură elementele hidrologice ale mării.

Bazinul hidrografic al Mării Negre Marea Neagră comunică cu mările imediat învecinate prin strâmtorile Bosfor şi Kerci. Strâmtoarea Bosfor are o lungime de aproximativ 31 km şi o lăţime cuprinsă între 3, km la intrarea dinspre Marea Neagră şi 2, km la ieşirea spre Marea Marmara.

  • Marea Neagră | Itinerarii pontice
  • Etajul supralitoral[ modificare modificare sursă ] Etajul supralitoral este format din zonele de țărm acoperite ori stropite de valuri în mod ocazional.
  • Harta coastei Mării Negre a Rusiei. Marea Neagră: Unde este ceea ce țările sunt spălări

Sectorul cel mai îngust Așiyan-Kandillinu depăşeşte m. Adâncimea în strâmtoare variază între 13 m Așiyan şi m între Kandilli şi Bebek. Împreună cu Strâmtoarea Dardanele realizează legătura Mării Negre cu Marea Mediterană, asigurând un schimb activ de ape, care influenţează profund întreaga structură şi funcţionare a acvatoriului pontic.

Are o lungime de 45 km, o lăţime care variază între 4,5 şi 15 km şi adâncimea cuprinsă între 10 m la capătul nordic şi 18 m la capătul sudic. Importanţa Strâmtorii Kerci este mult mai redusă în comparaţie cu Bosforul, datorită dimensiunilor mici ale Mării Azov şi aportului fluvial mai scăzut, după amenajarea hidrotehnică a fluviului Don.

Strâmtoarea Bosfor Curenţii marini constituie, în forma în care se manifestă, o altă particularitate a bazinului pontic. Factorii care declanşează apariţia curenţilor sunt: vânturile, diferenţa de densitate, temperatură şi salinitate în plan orizontal şi pe verticală, diferenţele de nivel ale reliefului submarin, deversările fluviale, schimbul de ape cu Marea Mediterană şi cu Marea Azov.

În Marea Neagră a fost identificată existenţa unei circulaţii originale care cuprinde: — Un curent de descărcare a apelor sărate din Marea Mediterană în Marea Neagră prin Strâmtoarea Bosfor şi de compensare, prin transferul de la suprafaţă a apelor mai puţin sărate din Marea Neagră spre Marea Mediterană.

ameliorați umflarea de la articulații artrovex gel

Deplasarea de suprafaţă a apei mai puţin sărate a Mării Negre este estimată la aproximativ km³ anual, în timp ce curentul de adâncime al Mării Mediterane, cu apă mai sărată care se deplasează în direcţia Mării Negre poartă km³ de apă anual; ce pastile pentru tratamentul articular Curentul ciclonal din bazinul adânc numit Curentul Principal al Mării Negre Rim Currentcare formează circulaţia majoră de suprafaţă.

Structura acestui curent este discontinuă în timp şi foarte variabilă în spaţiu. În secţiune transversală apar frecvent procese de forfecare orizontală care determină formarea unor curenţi anticiclonici, bine conturaţi spre exterior Dunărea, Constanţa, Caliacra, Bosfor, Sakarya, Sinop, Kızılırmak, Batumi, Caucaz, Kerci, Crimeea, Sevastopolla care se adaugă mai multe vârtejuri mici, secundare; Circulaţia de suprafaţă din Marea Neagră modelul Oğuz — În interiorul marelui inel al Curentului Principal se formează două vârtejuri ciclonice vestic şi esticcu mai multe vârtejuri interioare care au o dinamică foarte activă, schimbându-se continuu în timp şi spaţiu; — Circulaţia de suprafaţă sub-bazinală se dezvoltă în regiunile costiere şi este mai activă în compartimentul vestic, unde se află cel mai întins şelf continental; — Circulaţia frontală este reprezentată prin curenţi verticali de la adâncime spre suprafaţă, atât în apele costiere cât şi în bazinul adânc.

Aceşti curenţi transportă de la — m adâncime spre suprafaţă ape reci, bogate în hidrogen sulfurat. Regimul valurilor durere după operația de umăr strâns legat de regimul vânturilor, care îl determină şi influenţează.

2 comentarii

Frecvenţa cea mai mare o au valurile cu înălţime mică 0,5 — 1 m. În timpul furtunilor valurile ating o înălţime maximă de 4 — 5 m chiar 6 m. Vânturile pricinuiesc în afară de valuri, scăderi sau creşteri de nivel după direcţia din care bat.

Ziua Mării Negre

Un caz aparte îl constituie trombele marine, care apar accidental la ţărmul românesc. Valuri la Marea Neagră Trombe marine Vama Veche iulie Mareele foarte reduse 7 — 10 cm sunt aproape lipsite de importanţă.

Variaţiile anuale ale nivelului Mării Negre au amplitudinea de 20 — 26 cm, ca rezultat al factorilor hidrologici deversările apelor curgătoare, schimbul de ape cu Marea Mediterană şi Azov şi meteorologici precipitaţii.

Valorile cele mai mici ale nivelului marii sunt atinse în perioada septembrie-decembrie, după care, începând cu luna martie până la începutul lunii iulie, se înregistrează o creştere gradată. Transparenţa apei atinge în general 15 m în larg şi 1 m la ţărm în zona Deltei Dunării.

Salinitatea creşte de la ţărm spre larg. Salinitatea apelor de suprafaţă ale Mării Negre iunie Termica apei variază sezonal.

Marea Neagră

În stratul superficial, temperatura medie anuală a apei este cuprinsă între 11°C în nord-vest şi 16°C în sud-est. Temperaturile cele mai ridicate se înregistrează în luna august 25 — 27°Ciar cele mai coborâte în februarie 0°C în nord-vest şi 8°C în sud-est. Temperatura apei Mării Negre în stratul superficial februarie Temperatura apei Mării Negre în stratul superficial august În adâncime, pe primii 60 m se constată o scădere a temperaturii consecințe ale leziunii gleznei anuale până la 7 — 8°C; între m adâncime există un orizont mai rece, cu temperaturi de 5 — 7°C; între 80 — m adâncime temperatura medie anuală cunoaşte o creştere progresivă, iar la fundul mării temperatura rămâne constantă 9°C.

În iernile friguroase, în partea de nord şi nord-vest se formează gheaţă la mal, sloiuri plutitoare şi chiar pod de gheaţă. Iarnă la Marea Neagră Apa cea mai caldă se întâlneşte vara în luna august Stratificarea verticală este una din caracteristicile principale ale Mării Negre, datorată condiţiilor particulare de temperatură, salinitate, densitate şi circulaţie a apelor. În funcţie de adâncime sunt relevate două straturi diferenţiate de apă: — un strat superficial, până la adâncimea maximă de — m, cu o salinitate mai scăzută şi o cantitate mare de oxigen dizolvat, favorabil existenţei vieţii; — un strat de apă de profunzime, aflat sub adancimea de m, harta marii negre cu vecini, cu o salinitate ridicată şi o stabilitate termică pronunţată, lipsit de viaţă cu excepţia bacteriilor reducatoare de sulfaţibogat în hidrogen sulfurat H2S.

Oxigenarea apei este influenţată de adâncime, fenomenele de amestecare a maselor de apă, vegetaţie şi sezon. Oxigenul dizolvat în apa Mării Negre este prezent în stratul superior până la o adâncime de m în zonele centrale ale mării şi până la m în arealele marginale.

Conţinutul mare de hidrogen sulfurat, în straturile de adâncime ale Mării Negre, reprezintă una din cele mai importante particularităţi ale acestei mări.

în prezența durerii în articulații ce articulații încep să doară

Graniţa hidrogenului sulfurat în păturile centrale ale mării este situată la circa m adâncime, iar în păturile periferice, la m. Stratul de întrepătrundere reciprocă a oxigenului cu hidrogenul sulfurat are o grosime de 50 m, oscilând în diverse sectoare ale mării între 7 şi 50 m. Principalele surse de producere a hidrogenului sulfurat sunt: descompunerea reziduurilor organice şi reducerea sulfaţilor sub influenţa bacteriilor.